Normele Lexic ale limbii ruse

Normele normative sunt acele norme, datorităcare reglementează regulile de utilizare și combinația în discursul cuvintelor. Utilizarea acestuia din urmă este determinată de particularitățile semnificațiilor lor lexicale. Semnificația Lexicală într-un alt mod poate fi numită conținutul cuvântului, care afișează ideea persoanei ruse despre subiect sau proces, proprietatea obiectului sau a fenomenului.

Normele Lexic definesc procesul proceselor relevante șiutilizarea corectă a unui cuvânt sau o expresie în funcție de valoarea sa, de precizie și expresivitate. Uneori oamenii încearcă să-și exprime sentimentele copleșitoare, dar, cu un mic vocabular, repetă aceeași expresie, gesticulând cu disperare. A te uita la acest monolog din lateral este destul de ridicol, dar aici este pur și simplu rău să fii un ascultător al acestui "discurs".

Cu această ocazie, există poeme ironice minunate scrise de Agniya Barto. Vorbește despre cum o fată ascultă povestea fratelui ei mai mare despre filmul pe care tocmai la urmărit.

Ei i-au spus - timpul!

Ea le-a spus!

Dar aici doar

El a salvat-o.

Iată un exemplu viu de vorbire atunci când normele lexicale sunt încălcate fundamental, deoarece frazele sunt absolut lipsite de o expresie exactă a gândurilor vorbitorului.

Astăzi, această "boală" afectează majoritatea tinerilor. Imposibil de găsit cuvântul potrivit, oamenii legați de limbă recurg la folosirea cuvintelor - paraziți, argo stradă și chiar expresii obscene.

Cel de-al doilea aspect cel mai important al discursului frumos corect,care este inclusă și în normele lexicale este compatibilitatea cuvintelor. De exemplu, de multe ori în limba rusă este folosită expresia „vârstă extremă vechi“, dar expresia „tineret profundă“ poate provoca doar un zâmbet. În mod similar, încălcarea umoriștii rusești de limbă vorbite inventat expresia „profund și irevocabil gravidă“, „pathologically incurabile sănătos“ sau „vorbind-funcție“.

Există, de asemenea, o încălcare a normelor lexicaleîn limbaj, ca o combinație de paronime - cuvinte care pot fi de o singură rădăcină și similare în sunet și, de asemenea, corelate într-un mod semantic și logic, dar diferite în sensul exact. De exemplu, acestea sunt cuvintele "rămășițe" și "rămășițe", "economice" și "economice".

Normele Lexic, de asemenea, nu permit inexactități îndiscurs. Bancurile, create pe baza unor fraze ridicole din lucrări școlare, nu pot lăsa indiferent nici un rus. Desigur, imaginați-vă o imagine: Onegin "urinează" cu colonia! Sau aici: Tatiana călătorește într-un cărucior "cu o spate ridicată"! Sau fraza despre pantalonii ciudați, "prin care îi poți vedea originea proletară" !!!

Și pe ușa supermarketului găsiți un anunț scris, din păcate, nu mai este un elev școlar: "Intrați prin anus", iar în sala de mese: "Nu vă dați degetele și ouăle ..."

Normele normative ale limbii rusești, de asemenea, nu tolereazăpleonasmele, adică, aproape în termeni de cuvinte, folosite una lângă alta. De exemplu, aceștia pot fi numiți "om îndrăzneț și curajos" și "post vacant gratuit", "cel mai puternic" și "esența principală".

Chiar mai absurd este tautologia în discursul rus -utilizarea cuvintelor cu o singură rădăcină. "Organizați o organizație", "înregistrați o înregistrare", "faceți o injecție", "spuneți o poveste", "vă periați părul" este doar o mică parte din acele perle care sunt adesea folosite în vorbire de către un popor rus.

Neglijarea normelor lexicalea dat naștere la o astfel de incidență de vorbire ca insuficiență de vorbire. La Dontsova există un episod atunci când părintele, venind la școală pentru conversație cu profesorul de clasă al copilului, vede în garderobă un semn: "Cuier pentru profesori".

Dar, la urma urmei, dacă te uiți mai atent șisă se gândească, atunci astfel de anunțuri pot fi văzute pretutindeni o mare! Când îți dai seama că normele literaturii rusești sunt adesea călcate de către poporul rus care ar trebui să fie mândru de limbajul și cultura lor, ei se supără la lacrimi.

Domnilor rușilor! Să încercăm să vorbim în limba rusă corectă, imaginativă și frumoasă, pe care sunt scrise cele mai mari lucrări literare ale lui Pușkin și Lermontov, Dostoievski și Tolstov, Prishvin, Leskov, Fet și mulți alții.